Strategie 2017-06-08T19:13:52+00:00

STRATEGIE

Strategia privind supravegherea în interes public a profesiei contabile

Februarie 2013 | Versiunea 2.1.

Cuprins

  1. Introducere
  2. Obiectivele, responsabilităţile şi atribuţiile CSIPPC
  3. Fundamentele de operare ale CSIPPC
  4. Modul de atingere a obiectivelor
  5. Guvernanţă, finanţare şi responsabilizare
  6. Anexe:

• Anexa 1: Organigrama CSIPPC
• Anexa 2: Consiliul superior – componenţă, atribuţii
• Anexa 3: Comitetul executiv – atribuţii
• Anexa 4: Departamentele de specialitate ale CSIPPC
• Anexa 5: Atribuţiile CSIPPC
• Anexa 6: Abrevieri
• Anexa 7: Date de contact

Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile (CSIPPC [1]), cunoscut sub vechea titulatură Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (CSPAAS), reprezintă principala structură operaţională în cadrul sistemului naţional de supraveghere publică a activităţii de audit statutar având rolul de a asigura îmbunătăţirea activităţii de audit şi, prin urmare, de a contribui semnificativ la creşterea credibilităţii situaţiilor financiare auditate.

CSIPPC (fost CSPAAS până în august 2012) a fost înfiinţat în anul 2008 prin transpunerea Directivei 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale şi al conturilor consolidate în legislaţia naţională, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90 din 24 iunie 2008, cu completările şi modificările ulterioare (OUG 90/2008).

Acest document prezintă strategia CSIPPC, inclusiv:

  • Obiectivele şi atribuţiile CSIPPC
  • Fundamentele de operare a CSIPPC
  • Modul de atingere a obiectivelor
  • Guvernanţă, finanţare şi responsabilizare

CSIPPC îşi bazează realizarea strategiei pe planul şi pe bugetul anual aprobate de către Consiliul Superior, precum şi pe programul de activitate al departamentelor.

Această versiune modifică semnificativ strategia adoptată în ianuarie 2012 de către Consiliul Superior al CSIPPC. Strategia a suferit schimbări semnificative în special ca urmare a adoptării Ordonanţei nr. 23 din 23/08/2012 care a modificat şi completat OUG 90/2008. Modificările strategiei vizează, în principal, includerea CECCAR în sfera supravegherii în interes public. S-au avut în vedere şi elemente de rafinare a textului în scopul creşterii clarităţii prevederilor strategiei.

Pentru urmărirea progreselor înregistrate, CSIPPC publică anual un raport de activitate. Raportul de activitate are ca principal obiectiv asigurarea transparenţei rezultatelor activităţii de monitorizare şi supraveghere în interes public.

Încurajăm transmiterea de observaţii şi propuneri privind îmbunătăţirea activităţii CSIPPC, în limitele şi competenţele legale atribuite. Datele de contact sunt prezentate în Anexa 7.

Obiectivul strategic principal al CSIPPC îl constituie promovarea şi urmărirea creşterii credibilităţii profesiei contabile şi, implicit, a activităţii de audit statutar.

Atingerea obiectivului principal se bazează pe realizarea obiectivelor strategice complementare, focalizate pe diverse arii de activitate. Având în vedere atribuţiile CSIPPC, am identificat următoarele obiective strategice complementare pentru atingerea cărora vor fi concentrate eforturile în perioada următoare:

Creşterea calităţii auditului statutar. Un audit statutar de o înaltă calitate se poate măsura prin creşterea încrederii utilizatorilor în rapoartele de audit statutar, în special în ceea ce priveşte opinia auditorului privind reflectarea imaginii fidele în cadrul raportărilor financiare.

Creşterea profesionalismului auditorilor statutari şi a firmelor de audit statutar. Profesionalismul auditorilor statutari determină ca beneficiarii şi angajatorii persoanelor care prestează servicii de audit statutar să se poată baza pe faptul că aceştia acţionează cu integritate, obiectivitate şi competenţă, având în vedere interesul public.

Creşterea profesionalismului membrilor CECCAR. Profesionalismul membrilor este determinant pentru atingerea obiectivelor profesiei contabile declarate de către CECCAR: credibilitate faţă de instituţiile statului, profesionalism în executarea serviciilor şi încredere din partea clienţilor.

Consolidarea eficacităţii activităţii CSIPPC. CSIPPC trebuie să fie un organism de supraveghere a activităţii de audit statutar care să acţioneze în interes public în mod responsabil şi autonom, cu o puternică influenţă pe plan naţional asupra normalizării în domeniul său de competenţă.

Strategia CSIPPC, planul anual şi bugetul de venituri şi cheltuieli sunt aprobate de către Consiliul superior al CSIPPC. Prin atribuţiile sale, Consiliul Superior asigură buna funcţionare şi supervizarea funcţiei executive. Organigrama CSIPPC este prevăzută în Anexa 1. O detaliere a atribuţiilor Consiliului Superior şi a componenţei acestuia este prezentată în Anexa 2.

Fundamentul realizării obiectivului strategic principal şi a celor complementare îl constituie autoritatea pe care o deţine CSIPPC de exercitare a responsabilităţii finale în ceea ce priveşte:

  • aprobarea şi înregistrarea auditorilor statutari şi a firmelor de audit în România, potrivit • prevederilor regulamentului emis în acest scop;
  • aprobarea retragerii autorizării auditorilor statutari şi a firmelor de audit;
  • adoptarea standardelor de etică şi a sistemului de control intern al calităţii auditorilor statutari, a firmelor de audit şi a activităţii de audit statutar;
  • formarea profesională continuă;
  • asigurarea calităţii şi efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calităţii;
  • asigurarea sistemelor de investigaţie şi disciplină.

Totodată, CSIPPC are responsabilitatea supravegherii în interes public, în principal, a activităţilor CECCAR privind:

  • autorizarea şi înregistrarea membrilor;
  • adoptarea standardelor privind etica profesională şi sistemul de control intern al calităţii în cadrul persoanelor juridice;
  • formarea profesională continuă a membrilor;
  • asigurarea calităţii şi efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calităţii;
  • asigurarea sistemelor de investigaţie şi disciplină;
  • aprobarea retragerii autorizării membrilor;
  • avizarea normelor şi hotărârilor emise de Corp pentru domeniile de activitate supuse supravegherii, precum şi în supravegherea modului de punere în practică a acestora.

Responsabilităţile finale ale CSIPPC se pot realiza prin exercitarea atribuţiilor acestuia. Atribuţiile principale ale CSIPPC sunt următoarele:

  • avizează normele şi reglementările elaborate de CAFR privind activitatea de audit statutar;
  • avizează normele şi hotărârile emise de Corp pentru domeniile de activitate supuse supravegherii şi supraveghează modul de punere în practică a acestora;
  • avizează Regulamentul de organizare şi funcţionare a Corpului, precum şi modificările şi completările propuse la acesta;
  • monitorizează modul în care cadrul legal românesc corespunde măsurilor adoptate la nivelul Comisiei Europene cu privire la independenţa auditorilor statutari;
  • monitorizează şi coordonează procesul de aplicare în România a Standardelor internaţionale de audit şi a Codului etic;
  • supraveghează controlul de calitate în domeniul auditului statutar;
  • monitorizează activitatea CAFR cu privire la autorizarea auditorilor statutari şi a firmelor de audit, precum şi cu privire la Registrul public;
  • perfecţionează permanent cadrul general, aprobă direcţiile şi metodele cu privire la inspecţiile periodice efectuate şi asigură implementarea corespunzătoare a acestora de către CAFR, potrivit cerinţelor legale referitoare la sistemele de asigurare a calităţii activităţii de audit;
  • ia măsuri pentru efectuarea adecvată a inspecţiilor şi urmăreşte rezultatele acestora;
  • analizează raportul anual elaborat şi transmis de CAFR, cu privire la activitatea de control al calităţii şi, dacă este cazul, obligă CAFR să ia măsurile care se impun;
  • analizează raportul anual elaborat şi transmis de Corp cu privire la activitatea de control al calităţii şi, dacă este cazul, obligă Corpul să ia măsurile care se impun;
  • monitorizează pregătirea continuă a auditorilor statutari;
  • conduce investigaţii proprii referitoare la auditorii statutari şi la firmele de audit şi adoptă măsurile necesare în urma constatărilor;
  • Comisia de disciplină a organismului de supraveghere în interes public investighează abaterile disciplinare săvârşite de membrii organelor de conducere ale Corpului, ale filialelor acestuia, precum şi de membrii Comisiei superioare de disciplină a Corpului, în conformitate cu regulamentul său specific de funcţionare;
  • furnizează Guvernului şi instituţiilor statului informaţii referitoare la supravegherea publică a activităţii de audit statutar, precum şi informaţii cu privire la adoptarea şi implementarea în România a Standardelor Internaţionale de Audit;
  • emite norme şi reglementări proprii cu privire la supravegherea publică a activităţii de audit statutar, în condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare al CSIPPC;
  • comunică şi cooperează cu organismele internaţionale cu atribuţii în domeniul elaborării şi adoptării Standardelor Internaţionale de Audit, al normalizării auditului statutar, al supravegherii în interes public a profesiei contabile şi creează cadrul corespunzător pentru a răspunde solicitărilor organismelor internaţionale de profil;
  • încheie acorduri de cooperare cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene în domeniul supravegherii în interes public a activităţii de audit statutar.

Responsabilităţile şi atribuţiile CSIPPC derivă din legea de înfiinţare a acestuia. În conformitate cu OUG 90/2008, CSIPPC este instituţie publică autonomă, cu personalitate juridică, înfiinţată cu scopul de a asigura supravegherea în interes public a profesiei contabile și a auditului statutar, potrivit principiilor cuprinse în Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului, privind auditul statutar al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

Atribuţiile CSIPPC sunt exercitate prin intermediul departamentelor sale de specialitate. Departamentele de specialitate sunt coordonate de către directori. Directorii formează Comitetul executiv, care constituie structura operativă a CSIPPC. Consiliul superior desemnează dintre membrii Comitetului executiv un director executiv coordonator. Comitetul executiv reprezintă interfaţa dintre departamentele de specialitate constituite în cadrul CSIPPC şi Consiliul superior, fiind subordonat direct Consiliului superior. Prin activitatea sa, Comitetul executiv asistă Consiliul superior în luarea deciziilor în domeniul auditului statutar şi al supravegherii în interes public a profesiei contabile. O detaliere a atribuţiilor Comitetului executiv se prezintă în Anexa 3. O detaliere a atribuţiilor departamentelor de specialitate ale CSIPPC se prezintă în Anexa 4.

Responsabilitatea finală a CSIPPC privind asigurarea sistemelor de investigaţie şi disciplină este realizată şi prin intermediul Comisiei de disciplină. Comisia de disciplină este structura de investigaţie şi disciplină pentru auditorii statutari şi firmele de audit din România, responsabilă cu administrarea şi derularea procedurilor de reclamaţie şi disciplină în domeniul activităţii de audit statutar, funcţionând şi ca instanţă cu atribuţii de investigare pentru abaterile disciplinare săvârşite de membrii Consiliului Camerei sau de alţi membri aleşi în structurile de conducere ale Camerei, precum şi de membrii organelor de conducere ale Corpului, ale filialelor acestuia, precum şi de membrii Comisiei superioare de disciplină a Corpului.

Pentru a sprijini activitatea departamentelor de specialitate şi pentru analiza anumitor aspecte de natură specifică, în cadrul CSIPPC se pot înfiinţa comisii tehnice. Comisiile tehnice se constituie în cazul în care departamentele de specialitate solicită expertize suplimentare pentru examinarea unor probleme specifice şi au la bază decizia Consiliului Superior.

Pentru atingerea atribuţiilor principale în domeniul auditului statutar, CSIPPC are dreptul de a emite decizii şi norme specifice, de a aproba, aviza sau monitoriza, după caz, reglementările şi/sau acţiunile Camerei Auditorilor Financiari din România care au incidenţă asupra activităţii de audit statutar. În vederea realizării atribuţiilor de supraveghere a CECCAR şi a membrilor săi, CSIPPC are dreptul de a aviza normele şi hotărârile emise de Corp pentru domeniile de activitate supuse supravegherii, precum şi de a supraveghea modul de punere în practică a acestora. Cele mai importante mecanisme, aşa cum reies din Regulamentul de organizare şi funcţionare al CSIPPC, sunt prezentate în Anexa 5.

Supravegherea profesiei contabile nu trebuie să constituie un scop în sine. Toate părţile implicate în procesul de supraveghere trebuie să fie conştiente de faptul că supravegherea constituie doar unul dintre mijloacele prin care raportarea financiară îşi poate spori credibilitatea. Prin urmare, în măsura în care acceptăm rolul pe care informarea financiară îl deţine în alocarea raţională a resurselor, acceptăm şi faptul că o raportare financiară credibilă scade riscul de informare pentru utilizatori şi, prin urmare, procesul de raportare financiară în sine poate fi privit ca unul dintre pilonii de susţinere a creării bogăţiei naţionale.

Vom utiliza mijloacele delegate pentru a promova un mod de reglementare a activităţii profesioniştilor contabili care să conducă nu doar la actualizarea şi perfecţionarea standardelor şi normelor din domeniu, dar şi la o creştere a calităţii activităţii acestora. Suntem convinşi că atât o prezentare adecvată a situaţiilor financiare, cât şi un audit statutar de calitate vor spori încrederea în situaţiile financiare auditate, astfel încât se va susţine o funcţionare a pieţelor financiare în beneficiul tuturor părţilor interesate, ceea ce va servi la întărirea arhitecturii financiare a Românei în condiţiile dezvoltării unei pieţe din ce în ce mai competitive şi globalizate.

Comisia Europeană analizează posibilitatea creării unei piețe europene unice a prestării de servicii de audit, pe baza unei mai bune armonizări a regulilor și crearea unui „pașaport european” pentru auditori, care le-ar permite să presteze servicii pe teritoriul Uniunii Europene, dar care generează o presiune suplimentară pentru creşterea calităţii serviciilor oferite de către auditori.

Chiar dacă cele mai multe reglementări din domeniul contabilităţii şi auditului statutar sunt influenţate în mod decisiv de către normalizatorii de la nivel internaţional – pentru România cei mai semnificativi fiind cei de la nivelul Uniunii Europene, dar şi IFAC, IASB sau alte organizaţii globale – CSIPPC poate contribui, în acest stadiu cel puţin, la îmbunătăţirea procesului de adoptare şi/sau adaptare a reglementărilor din domeniu la nivel naţional. Datorită faptului că a fost înfiinţat de mai puţin de cinci ani, la acest moment nu ar fi realist să avem în vedere o posibilă influenţă a CSIPPC la un alt nivel decât cel naţional. Totuşi, sperăm ca pe viitor CSIPPC să fie privit ca un organism credibil din punct de vedere profesional, astfel încât să poată avea o influenţă semnificativă cel puţin la nivel regional în ceea ce priveşte procesul de îmbunătăţire a raportării financiare.

Va trebui să acordăm o atenţie adecvată semnalelor venite de la părţile interesate de rezultatele profesiei contabile, în special a activităţii de audit statutar, astfel încât să putem contribui mai curând la crearea de valoare, decât la impunerea unor sarcini inutile pentru cei care vor fi afectaţi de către activitatea de supraveghere. Vom avea în vedere ca impunerea condiţiilor suplimentare necesare pentru creşterea calităţii activităţii de audit statutar să fie proporţionale cu beneficiile care vor rezulta pentru utilizatorii acestora.

Pentru a putea realiza un proces de supraveghere adecvat CSIPPC are în vedere o serie de aspecte, cum ar fi:

  • Utilizarea mecanismelor conferite de către lege pentru a regla devierile de la principiile unei competiţii corecte de către membrii profesiei contabile.
  • Evaluarea impactului reglementărilor asupra diverselor categorii de auditori statutari şi firme de audit.
  • Asigurarea concordanţei cu reglementările şi practicile internaţionale în domeniul contabilităţii şi auditului statutar, în special cu cele din cadrul Uniunii Europene.
  • Asigurarea respectării principiilor aplicabile şi a clarităţii reglementărilor în defavoarea unei normalizări excesive.
  • Consultarea pe baze permanente a tuturor părţilor interesate în cadrul procesului de reglementare şi de implementare a reglementărilor, dar fără ca prin aceasta să afectăm obiectivitatea CSIPPC sau confidenţialitatea informaţiilor pe care acesta trebuie să o asigure.
  • Recunoaşterea importanţei raţionamentului profesional în aplicarea standardelor şi normelor de contabilitate sau de audit statutar, ca şi în evaluarea principiilor de etică aplicabile.
  • Realizarea responsabilităţilor conferite în raport cu cadrul legal.
  • Asigurarea transparenţei, eficacităţii şi eficienţei acţiunilor întreprinse, inclusiv printr-o publicitate adecvată.

Responsabilitatea primară privind procesul de raportare financiară revine conducerii societăţilor comerciale. Cu toate acestea, nu se poate neglija rolul reglementatorilor din piaţă în ceea ce priveşte asigurarea unei raportări financiare credibile, care să conducă la sporirea încrederii în entităţile raportoare. CSIPPC poate, prin responsabilităţile delegate, să contribuie activ la sporirea încrederii în profesionalismul experţilor contabili, al auditorilor statutari şi al firmelor de audit printr-o abordare graduală, care să vizeze în primul rând creşterea calităţii serviciilor prestate de către aceştia. Cu toate acestea, în cazurile în care nimic altceva nu poate funcţiona vom recurgere inclusiv la solicitarea de retragere a autorizării pentru auditorii statutari şi firmele de audit în scopul asigurării unui nivel corespunzător de respectare a principiilor etice la nivelul profesiei.

Exercitarea supravegherii în interes public a profesiei contabile de către CSIPPC, potrivit cerinţelor directivelor europene în domeniu, este posibilă prin adoptarea unor acţiuni specifice, derivate din atribuţiile acestuia şi care conduc la atingerea obiectivelor sale strategice, astfel:

Creşterea calităţii auditului statutar. Un audit statutar de o înaltă calitate se poate măsura prin creşterea încrederii utilizatorilor în rapoartele de audit statutar, în special în ceea ce priveşte opinia auditorului privind reflectarea imaginii fidele în cadrul raportărilor financiare. Pentru atingerea acestui obiectiv, acţiunile principale sunt următoarele:

  • Promovarea unui cadru legal aliniat la măsurile adoptate la nivelul Comisiei Europene.
  • Perfecţionarea procesului de adoptare a standardelor şi reglementărilor în domeniul auditului statutar, inclusiv de către CAFR.
  • Impunerea respectării de către membrii CAFR, care sunt autorizaţi să efectueze misiuni de audit statutar, a unor standarde înalte de calitate a serviciilor prestate, în condiţiile respectării eticii profesionale, atât prin mecanisme directe, cât şi prin monitorizarea acţiunilor pe care CAFR le adoptă în această direcţie.

Creşterea profesionalismului auditorilor statutari şi a firmelor de audit statutar. Profesionalismul auditorilor statutari determină ca beneficiarii şi angajatorii persoanelor care prestează servicii de audit statutar să se poată baza pe faptul că aceştia acţionează cu integritate, obiectivitate şi competenţă, având în vedere interesul public. Pentru atingerea acestui obiectiv, acţiunile principale sunt următoarele:

  • Supravegherea modului în care CAFR îşi exercită atribuţiile de reglementare în domeniul auditului statutar faţă de propriii săi membrii;
  • Derularea de investigaţii proprii de către CSIPPC în domeniul auditului statutar şi a unui proces disciplinar adecvat pentru acele aspecte care afectează în mod semnificativ interesul public;
  • Asigurarea adoptării standardelor profesionale, principiilor etice, ghidurilor profesionale şi a altor reglementări din domeniu necesare desfăşurării activităţii de audit statutar.

Creşterea profesionalismului membrilor CECCAR. Profesionalismul membrilor săi este determinant pentru atingerea obiectivelor profesiei contabile declarate de către CECCAR: credibilitate faţă de instituţiile statului, profesionalism în executarea serviciilor şi încredere din partea clienţilor. Pentru atingerea acestui obiectiv, acţiunile principale sunt următoarele:

  • Supravegherea modului în care CECCAR îşi exercită atribuţiile de reglementare faţă de propriii săi membri;
  • Derularea de investigaţii proprii de către CSIPPC în privinţa eventualelor abateri săvârşite de membrii organelor de conducere ale Corpului, ale filialelor acestuia, precum şi de membrii Comisiei superioare de disciplină a Corpului;
  • Asigurarea unui proces disciplinar adecvat pentru acele aspecte care afectează în mod semnificativ interesul public;
  • Asigurarea adoptării standardelor profesionale, a principiilor etice, a ghidurilor profesionale şi a altor reglementări din domeniu necesare desfăşurării activităţii membrilor CECCAR.

Consolidarea eficacităţii activităţii CSIPPC. CSIPPC trebuie să fie un organism de supraveghere a activităţii de audit statutar care să acţioneze în interes public în mod responsabil şi autonom, cu o puternică influenţă pe plan naţional asupra normalizării în domeniul său de competenţă. Pentru aceasta, trebuie avută în vedere şi declaraţia Comisiei Europene care, urmare a analizei rolului auditorului, spune că „orice configurație a pieței trebuie să fie însoțită de un sistem de supraveghere eficace și total independent de profesia de audit”.

Pentru atingerea acestui obiectiv, acţiunile principale sunt următoarele:

  • Punerea în practică a principiilor unei bune supravegheri, asigurarea transparenţei şi responsabilităţii pentru atingerea eficacităţii necesare.
  • Recunoaşterea pe plan intern şi internaţional ca organism credibil, cu autoritate în domeniul său de activitate.
  • Asigurarea capacităţii operaţionale necesare.

Planul de acţiune anual detaliază activităţile prioritare necesare pentru atingerea fiecărui obiectiv strategic complementar.

Bugetul aferent unui exerciţiu financiar prevede resursele necesare atingerii obiectivelor propuse prin planul anual, urmând ca acesta să fie rectificat pe parcursul anului, în funcţie de necesităţi.

  • Guvernanţa

CSIPPC are în vedere un sistem de guvernanţă pe două paliere, în care funcţia decizională este complet separată de funcţia executivă, pentru a crea posibilitatea unei supravegheri eficace a executivului CSIPPC.

CSIPPC este condus la cel mai înalt nivel de către un Consiliu superior. Consiliul superior este format dintr-o gamă largă de părţi interesate în ridicarea nivelului calitativ al raportărilor financiare: reglementatori, reprezentanţi ai instituţiilor guvernamentale, organisme profesionale, un reprezentant al auditorilor statutari. Pentru a realiza o bună supraveghere a profesiei, majoritatea membrilor Consiliului superior sunt nepracticieni în sensul Directivei 43/2006 a CE. Componenţa şi principalele atribuţii ale Consiliului superior sunt prezentate în Anexa 2.

Activitatea CSIPPC se desfăşoară în cadrul departamentelor de specialitate, aşa cum s-a descris, pe scurt, la punctul 2 – „Obiectivele, responsabilităţile şi atribuţiile CSIPPC”. Pentru a sprijini activitatea departamentelor de specialitate şi pentru examinarea anumitor aspecte de natura specifică, se pot înfiinţa comisii tehnice.

Punerea în practică a procedurilor disciplinare şi de sancţionare referitoare la abaterile de la legislaţia aplicabilă în domeniul auditului statutar se realizează prin Comisia de disciplină. Regulile de funcţionare a Comisiei de disciplină vor fi aprobate de către Consiliul Superior.

  • Finanţare

Finanţarea cheltuielilor de organizare şi funcţionare a Consiliului se va asigura astfel:

  • a) 22% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget prin contribuţia Camerei;
  • b) 38% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget prin contribuţia Corpului;
  • c) 40% din totalul cheltuielilor prevăzute în buget din subvenţii acordate de la bugetul de stat.
  • (2) Subvenţiile de la bugetul de stat se asigură prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
  • (3) Bugetul aprobat de Consiliul superior al CSIPPC se înaintează Ministerului Finanţelor Publice, în vederea includerii în proiectul bugetului de stat.
  • Responsabilizare

Principalele modalităţi prin care activitatea CSIPPC poate fi monitorizată şi evaluată sunt:

  • Consultări cu părţile interesate privitoare la strategia, planul anual şi bugetul CSIPPC.
  • Raportări cu privire la activitatea CSIPPC. CSIPPC publică anual strategia, planul anual şi raportul de activitate. Raportarea anuală are în vedere obiectivele strategice şi planul anual, facilitând astfel evaluarea şi raportarea progreselor înregistrate, evidenţiind eficacitatea şi eficienţa utilizării resurselor.
  • CSIPPC pune la dispoziţia Ministerului Finanţelor Publice, a părţilor interesate care au numit membrii în cadrul Consiliului Superior, precum şi a oricăror alte părţi interesate, informaţii referitoare la modalitatea utilizării resurselor şi atingerii îndeplinirii atribuţiilor, cu respectarea confidenţialităţii informaţiilor, acolo unde aceasta este cerută de către reglementările în vigoare.

Anexa 1

Organigrama

Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile

Capture

Anexa 2

Consiliul superior – componenţă, atribuţii

CSIPPC este condus de un Consiliu superior format din reprezentanţii desemnaţi de principalele instituţii cu atribuţii de reglementare în domeniul contabilităţii şi al auditului sau de organismele profesionale din aceste domenii.

Având în vedere faptul că scopul CSIPPC este de a asigura supravegherea în interes public, niciunul dintre pilonii de interese reprezentaţi în structura Consiliului superior nu trebuie să deţină majoritate absolută.

Consiliul superior este format din 7 membri de drept, inclusiv preşedintele ales dintre membri, astfel:

  • a) un reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice, desemnat de ministrul finanţelor publice;
  • b) un reprezentant al Ministerului Justiţiei, desemnat de ministrul justiţiei;
  • c) un reprezentant al Băncii Naţionale a României, desemnat de guvernator;
  • d) un reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară, desemnat de preşedintele acesteia;
  • e) preşedintele Camerei sau un reprezentant al Camerei, desemnat de Consiliul Camerei;
  • f) preşedintele Corpului sau un reprezentant al Corpului, desemnat de Consiliul superior al Corpului;
  • g) preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României sau un reprezentant desemnat de acesta.

În temeiul art. 69 din O.U.G. nr. 90/2008, Consiliul superior are următoarele atribuţii:

  • a) stabileşte aria activităţilor curente ale departamentelor de specialitate şi ia măsurile necesare pentru asigurarea unei înalte calităţi a activităţii acestora;
  • b) aprobă planurile anuale de acţiune şi orientările strategice ale Consiliului, puse în practică prin departamentele de specialitate;
  • c) aprobă raportul prezentat Consiliului de către directorul executiv coordonator cu privire la activitatea departamentelor de specialitate, progresele înregistrate în activitatea desfăşurată de acestea şi revizuieşte planurile de acţiune şi orientările strategice ale Consiliului, dacă este necesar;
  • d) aprobă criteriile şi regulile pentru angajarea şi salarizarea personalului în departamentele de specialitate, potrivit legii, astfel încât să nu existe incompatibilităţi şi conflicte de interese, şi urmăreşte aplicarea corespunzătoare a acestora;
  • e) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului;
  • f) numeşte preşedintele Comisiei de disciplină ales dintre membrii acesteia, la propunerea acestora;
  • g) aprobă Regulamentul intern al Comisiei de disciplină;
  • h) urmăreşte asigurarea transparenţei faţă de publicul interesat a rezultatelor activităţii de monitorizare şi supraveghere în interes public, în scopul îmbunătăţirii activităţii de audit, prin publicarea raportului anual de activitate a Consiliului, precum şi a altor informaţii de interes public;
  • i) informează Guvernul cu privire la activitatea desfăşurată, prin raportul anual referitor la activitatea Consiliului sau la solicitarea acestei instituţii;
  • j) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Consiliului;
  • k) analizează şi aprobă execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat;
  • l) urmăreşte îndeplinirea oricăror atribuţii care decurg din U.G. nr. 90/2008.

Anexa 3

Comitetul executiv – atribuţii

Comitetul executiv are următoarele atribuţii, subordonate realizării obiectivelor de bază ale CSIPPC:

  • coordonează elaborarea, în cadrul departamentelor de specialitate, a planurilor anuale de acţiune/activitate şi a orientărilor strategice ale Consiliului, cu privire la activitatea de supraveghere în interes public a profesiei contabile, le supune spre aprobare Consiliului superior şi ia măsuri pentru publicarea planului anual de activitate pe site-ul CSIPPC;
  • coordonează elaborarea, în cadrul departamentelor de specialitate, a raportului anual de activitate a Consiliului şi ia măsuri pentru publicarea acestuia pe site-ul CSIPPC;
  • propune măsuri pentru asigurarea unei calităţi înalte a activităţii departamentelor de specialitate;
  • elaborează criteriile şi regulile pentru angajarea şi salarizarea personalului din departamentele de specialitate şi le prezintă Consiliului superior;
  • propune spre aprobare Consiliului superior proiectul de modificare şi completare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului;
  • propune spre aprobare Consiliului superior proiectul de modificare şi completare a Regulamentului intern al Comisiei de disciplină;
  • propune spre aprobare Consiliului superior proiectul privind Regulamentul de ordine interioară al Consiliului, precum şi proiectul de modificare şi completare a acestuia;
  • coordonează elaborarea, în cadrul departamentelor de specialitate, a informărilor cu privire la activitatea Consiliului destinate Guvernului sau altor instituţii solicitante;
  • coordonează elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Consiliului şi îl înaintează Consiliului superior spre analiză şi aprobare;
  • îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege, prin prezentul regulament sau care rezultă din interpretarea prevederilor legale.

Comitetul executiv este format din directorii departamentelor de specialitate ale CSIPPC. Dintre aceştia, Consiliul superior desemnează un director executiv coordonator.

Anexa 4

Departamentele de specialitate ale CSIPPC

Departamentele de specialitate ale CSIPPC sunt următoarele:

  • Departamentul monitorizare şi investigaţii (DMI);
  • Departamentul emitere norme şi avizare (DENA);
  • Departamentul relaţii interne şi internaţionale (DRI);
  • Departamentul financiar-contabil şi resurse umane;
  • Departamentul servicii interne şi achiziţii publice.

Departamentul Monitorizare şi Investigaţii are următoarele atribuţii:

  • elaborarea de norme şi proceduri privind direcţiile şi metodele de efectuare a inspecţiilor din cadrul sistemului de asigurare a calităţii organizat la nivelul Camerei;
  • urmărirea, valorificarea şi informarea Consiliului cu privire la rezultatele inspecţiilor efectuate de Cameră;
  • monitorizarea activităţii Camerei cu privire la domeniile pentru care CSIPPC are responsabilitatea finală, potrivit procedurilor elaborate în acest sens;
  • organizarea investigaţiilor proprii referitoare la auditorii statutari şi firmele de audit, potrivit procedurilor elaborate în acest sens;
  • organizarea investigaţiilor referitoare la efectuarea auditului statutar, în cooperare cu autorităţile competente din alte state membre; schimbul de informaţii şi documente se realizează prin intermediul Departamentului relaţii interne şi internaţionale;
  • organizarea investigaţiilor cu privire la respectarea de către Corp a cerinţelor U.G. nr. 90/2008, potrivit procedurilor elaborate în acest sens;
  • constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale, acţiuni efectuate de către agenţi constatatori împuterniciţi în acest sens de conducătorul departamentului, cu aprobarea directorului executiv coordonator;
  • aplicarea măsurilor de supraveghere, potrivit procedurilor elaborate în acest sens.

Departamentul Emitere Norme şi Avizare are următoarele atribuţii:

  • analiza proiectelor de norme şi reglementări elaborate de Cameră, în vederea avizării acestora de către Consiliul superior;
  • analiza deciziilor şi hotărârilor de interes general sau de interes pentru membrii Corpului, emise de Corp în domeniile prevăzute de lege, în vederea avizării acestora de către Consiliul superior;
  • analiza proiectelor de norme şi reglementări, precum şi a oricăror altor acte emise de Cameră, în vederea aprobării acestora de către membrii Consiliului superior;
  • elaborarea proiectelor de norme şi reglementări proprii cu privire la supravegherea în interes public a profesiei contabile, în vederea adoptării acestora de către Consiliul superior.

Departamentul Relații Interne şi Internaţionale are următoarele atribuţii:

  • cooperarea cu CAFR în scopul îndeplinirii responsabilităţilor ce le revin celor două autorităţi competente din domeniul auditului statutar;
  • asigurarea cooperării cu autorităţile competente din alte state; cooperarea se referă, în principal, la schimbul de informaţii, documente, furnizarea de asistenţă, precum şi la derularea de investigaţii referitoare la efectuarea auditului statutar;
  • realizarea cooperării şi comunicării cu organismele internaţionale din domeniul ISA, al auditului statutar şi al supravegherii publice şi cu alte organisme de profil implicate în procesul de elaborare şi implementare a standardelor specifice domeniului auditului statutar şi asigurarea cadrului corespunzător pentru a răspunde solicitărilor acestora;
  • asigurarea cooperării eficiente cu organismele similare de la nivelul Comunităţii Europene în ceea ce priveşte activitatea de supraveghere publică; în acest sens, încheie acorduri de reglementare cu sistemele de supraveghere publică din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

Departamentul Financiar-contabil şi resurse umane are următoarele atribuţii:

  • asigurarea evidenţei corecte şi la zi a tuturor operaţiunilor economico-financiare ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legii contabilităţii şi alte prevederi legale aplicabile;
  • întocmirea situaţiilor financiare trimestriale şi anuale, precum şi a altor raportări lunare şi trimestriale, conform prevederilor legale;
  • întocmirea documentaţiei privind angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor, în baza propunerilor compartimentelor de specialitate, în limita şi pe structura bugetului repartizat, cu aprobarea ordonatorului de credite şi numai pentru efectuarea acelor cheltuieli permise de actele normative în vigoare;
  • efectuarea plăţilor către salariaţi, colaboratori, furnizorii de bunuri şi servicii, în termen, în limitele şi sumele aprobate;
  • elaborarea politicilor contabile şi a procedurilor interne specifice departamentului;
  • elaborarea proiectelor de buget de venituri şi cheltuieli ale instituţiei, precum şi a propunerilor de rectificare bugetară;
  • întocmirea de situaţii şi informări solicitate de organele de specialitate ale statului;
  • îndeplinirea oricăror altor atribuţii stabilite prin lege, precum şi a celor conferite expres de conducere.

Departamentul Servicii Interne şi Achiziții Publice are următoarele atribuţii:

  • executarea lucrărilor de registratură generală;
  • executarea lucrărilor de secretariat şi corespondenţă, respectiv înregistrarea, repartizarea şi urmărirea rezolvării corespondenţei primite, prezentarea la semnat a corespondenţei, expedierea şi arhivarea corespondenţei;
  • redactarea proceselor-verbale de şedinţă ale Consiliului superior, Comisiei de disciplină, Comitetului executiv sau ale Comisiei tehnice, după caz;
  • asigurarea activităţilor de fotocopiere, de pregătire a documentelor şi a altor activităţi specializate de secretariat;
  • asigurarea comunicării dispoziţiilor conducerii (decizii, informaţii, documente, proceduri etc.) către celelalte compartimente;
  • asigurarea organizării întrunirilor de lucru şi a şedinţelor, inclusiv asigurarea protocolului pentru desfăşurarea acestora în cele mai bune condiţii;
  • ducerea la îndeplinire şi a altor atribuţii stabilite de conducerea instituţiei, atribuţii care contribuie la organizarea şi desfăşurarea corespunzătoare a activităţii acesteia.

Anexa 5

Atribuţiile Consiliului pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile

Consiliul este autoritatea responsabilă de organizarea unui sistem eficient şi efectiv de supraveghere publică a auditorilor statutari şi a firmelor de audit.

Consiliul reprezintă autoritatea din cadrul sistemului de supraveghere în interes public care are responsabilitatea finală pentru supravegherea următoarelor activităţi:

  • a) aprobarea şi înregistrarea auditorilor statutari şi a firmelor de audit în România;
  • b) adoptarea standardelor de etică şi a sistemului de control intern al calităţii auditorilor statutari, a firmelor de audit şi a activităţii de audit statutar;
  • c) formarea profesională continuă;
  • d) asigurarea calităţii şi efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calităţii;
  • e) asigurarea sistemelor de investigaţie şi disciplină;
  • f) aprobarea retragerii autorizării membrilor Camerei.

Pentru realizarea obiectivelor sale în domeniul auditului statutar, Consiliul, prin departamentele sale de specialitate stabilite prin prezentul regulament, are următoarele atribuţii:

  • a) monitorizează activitatea Camerei cu privire la autorizarea auditorilor statutari şi a firmelor de audit, precum şi cu privire la Registrul public;
  • b) ia măsuri pentru efectuarea adecvată a inspecţiilor şi urmăreşte rezultatele acestora;
  • c) perfecţionează permanent cadrul general, aprobă direcţiile şi metodele cu privire la inspecţiile periodice efectuate în cadrul acestor sisteme şi asigură implementarea corespunzătoare a acestora de către Cameră, potrivit cerinţelor U.G. nr. 90/2008, referitoare la sistemele de asigurare a calităţii activităţii de audit;
  • d) furnizează Guvernului şi instituţiilor statului informaţii referitoare la supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar, precum şi informaţii cu privire la adoptarea şi implementarea în România a ISA;
  • e) încheie acorduri de cooperare, pe bază de reciprocitate, cu organismele corespondente din statele membre ale Uniunii Europene în domeniul supravegherii în interes public a activităţii de audit statutar;
  • f) monitorizează modul în care cadrul legal românesc corespunde măsurilor adoptate la nivelul Comisiei Europene cu privire la independenţa auditorilor statutari;
  • g) supraveghează, conform planului anual stabilit, controlul de calitate în domeniul auditului statutar;
  • h) avizează normele şi reglementările elaborate de Cameră privind activitatea de audit statutar;
  • i) emite norme şi reglementări proprii cu privire la supravegherea în interes public a activităţii de audit statutar;
  • j) monitorizează pregătirea continuă a auditorilor statutari;
  • k) conduce investigaţii proprii referitoare la auditorii statutari şi firmele de audit şi adoptă măsurile necesare în urma constatărilor;
  • l) analizează raportul anual elaborat şi transmis de Cameră cu privire la activitatea de control al calităţii şi, dacă este cazul, obligă Camera să ia măsurile care se impun.

Anexa 6

Abrevieri

  • CAFR – Camera Auditorilor Financiari din România
  • CE – Comisia Europeană
  • CECCAR – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
  • Corp (Corpul) – Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România
  • CSIPPC – Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei Contabile
  • CSPAAS – Consiliul pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar
  • Directiva 43/2006/CE – Directiva 2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului privind auditul statutar al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE şi 83/349/CEE şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006
  • IASB – Consiliul pentru Standardele Contabile Internaţionale (International Accounting Standards Board)
  • IFAC – Federaţia Internaţională a Contabililor
  • ISA – Standarde Internaţionale de Audit
  • OUG 90/2008 – Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90 din 24 iunie 2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, cu completările şi modificările ulterioare

Anexa 7

Date de contact

  • Adresa: Str. Sirenelor nr. 5, sector 5, Bucureşti
  • Telefon: 021.319.19.07
  • Fax: 021.319.19.06
  • Email: csippc@csippc.ro

Persoane de contact

[1] Denumirea instituţiei s-a schimbat în urma adoptării Ordonanţei Guvernului nr. 23 din 23/08/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate şi a Ordonanţei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi.